Despre scris...

      Poate ca bulimia din frazele noastre e plictisitoare sau redundanta, dar tastele care le creaza sunt mangaiate de oameni cu pasiune, care, prinsi in geometria cotidiana a vietii, isi regasesc spiritul liber si abstract intr-o ora de  desfatare beletrisctica. Simpla idee ca inspiratia necrozata de jocul complicat al existentei noastre are frau liber la scris, e pentru noi hrana sufletului. Iar daca stangaciile inocente nu va dau de inteles cu cata pasiune sunt create, atunci doar temele frivole mai lasa de inteles gingasul adevar: noi ne hranim din cuvinte.
     Este adevarat ca asa cum pasii din zapada dispar primavara si urmele de cerneala se sting in maculatura. Dar nu raman fara rezultat. Pentru ca cel care le creaza se infrupta din ele. Devin oxigenul de care are nevoie. Si asa, din cioturi de fraze si fulgi de idei, se construieste fericirea. Fericirea creatorului este contagioasa. Masura fericirii sale este data de formule inca neinventate.
     Din firele cusute intr-un text scris cu adevarul altruist si vointa pura a sriitorului neexperimentat, se poate tese frumosul. Orice justificare e de prisos, atunci cand creatia, fie ea simplista si neoriginala, este pura si organica. In textele noastre, domnilor, nu sunt E-uri, nu sunt conservanti, dar e savoare. Iar a deranja de la masa e nepoliticos, astfel toata lumea e invitata la ospat. Pofta buna!